Asociația Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ,,Elena Cuza’’ a organizat manifestarea cultural-artistică intitulată: ,,A fost odată ca-n povești, a fost ca niciodată...este și va fi ...Eminescu!’’. Ne-am propus astfel să dedicăm ziua de 14 ianuarie sărbătoririi cifrei rotunde de 170 de ani de la nașterea poetului nepereche, Mihai Eminescu.

    Mihai Eminescu este socotit drept cea mai importantă voce poetică din literatura română pentru harul și măiestria cu care a reușit să transpună în cuvinte esența sufletului și trăirilor poporului român. Sensibilitatea sa prin care a filtrat semnificația vieții omului, realitățile contemporane și natura umană observată în experiențele sociale au determinat ca preocupările sale să se îndrepte către trecut, animat fiind de o dragoste statornică pentru istoria națională, dar și pentru trăirile unice ale copilăriei în care a avut libertatea de a descoperi împrejurimile, oamenii, viața satului și mai presus de orice, natura.

    Scrierile eminesciene stau drept mărturie a frumuseții plaiurilor românești, a vieții fermecate de la țară, a figurilor istorice ce au purtat pe valurile vremii destinul țării și a sentimentelor care ne dau numele de OAMENI. Persoana lui Eminescu a devenit un simbol datorită elementelor atotcuprinzătoare din scrierile sale, poetul pierzându-și parcă individualitatea în fața menirii sale de a fi reprezentativ pentru poporul român.

    Această idee o regăsim în poezia ,,Trebuiau să poarte un nume’’ de Marin Sorescu: ,,Au mai existat si niste codri adînci/Si un tînar care vorbea cu ei,/Întrebîndu-i ce se tot leagana fără vînt?/Acest tînar cu ochi mari,/Cît istoria noastra,/Trecea batut de gînduri/Din cartea cirilica în cartea vietii,/Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,ai iubirii,/Care îi ieseau mereu fără sot.’’

    Deoarece vorbim despre o personalitate marcantă, a cărei operă a schimbat literatura română, dar și cea universală, la data de 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie, data de naștere a poetului, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale prin decizia Parlamentului României, legea nr. 238, la propunerea Academiei Române. Având un motiv în plus de sărbătoare, din anul 2011 a intrat în obiceiul Casei organizarea de activități culural-artistice dedicate zilelor de 15 ianuarie, ziua de naștere a marelui poet și de 15 iunie, ziua trecerii lui în neființă. Dacă ar fi să caracterizăm genul literar în care se încadrează opera poetului, acesta ar fi romantismul, în lucrările sale fiind întâlnită deseori dimensiunea cosmică, misticismul, pasiunile înflăcărate și capacitatea de a crea și de a se transpune în universuri imaginare.

   După cum puteți observa, titlul evenimentului a folosit ca inspirație poemul datorită căruia Mihai Eminescu este cunoscut drept ,,Luceafărul poeziei românești’’. Formula introductivă ,,a fost odată ca niciodată’’ provine din basm și anunță faptul că cele relatate nu sunt reale. Eminescu utilizează altfel această expresie, spunând ,,a fost odată ca-n povești/ a fost ca niciodată’’, sugerând astfel că cele povestite de el, deși sunt întâmplări uimitoare, pornesc de la un fapt real. Un fapt real a fost și viața ca o furtună a lui Eminescu, la fel și profunzimea gândirii sale prin care a încercat să îmbrățișeze sensul întregii lumi. Impactul vieții lui Eminescu asupra societății românești, amprenta pusă asupra generațiilor de după moartea sa pot fi rezumate în citatul lui Eugen Simion: “Unii, pentru că îl izolează pe Eminescu, vor să îl transforme într-un muzeu. Eminescu este un fenomen viu şi fiind un mare poet se lasă judecat de toate generaţiile şi rezistă. Ceilalţi, denigratorii lui, ... nu pricep ce reprezintă Eminescu pentru poezia românescă şi chiar cea universală, ori pricep şi sunt răuvoitori. Eminescu este un poet viu, care poate să-ţi placă sau să îţi placă mai puţin".

    O perspectivă asupra operei eminesciene a fost prezentată de invitații alături de care am ales să petrecem ziua de 14 ianuarie, distinșii și iubiții profesori: Alexandrina Pascal și Lucia Munteanu, care au susținut prelegeri cu aspecte din activitatea poetică a lui Eminescu, Petruș Andrei și Livia Andrei, ce i-au recitat poeziile și Mihail Manciu, împreună cu elevii școlii de arte ,,N.N. Tonitza’’, care au încununat manifestarea cu muzică pe versurile poetului nostru național.